bullshit in words

Empty

2009-10-27T16:30:00.000-07:00

Am citit-o pe Silvia azi. Si pentru ca stiu ca ei ii place cand scriu si ca imi place si mie din cand in cand m-am hotarat sa fac asta.
M-am hotarat sa ma conformez. Sa incerc sa traiesc o viata fara trairi si sentimente, fara bucurii si fara suparari, fara ras si fara plans. Sa fie asa, un fel de jumatate de zambet fortat si amar, sa fie in linie dreapta, sa fie vizibil si curat viitorul. A durat cam 5 secunde hotararea mea. Apoi am plans.
Mi se pare ca sunt o specie pe cale de disparitie. Ma uit in jur si vad numai furnici corporatiste si indoctrinate, numai cadavre umblatoare care nu simt durerea, nu cunosc frica, nu apreciaza frumosul, nu fredoneaza nicio melodie si nu iubesc niciun alt cadavru.
"E mai bine asa" - mi s-a spus. E mai bine pentru cine? Pentru voi care va ganditi doar la credite si rate si bani si masini si case? Desigur, inteleg cum un om ca mine care simte si traieste va perturba ritualul zilnic materialist. Inteleg de ce toti se uita in jos sau citesc Libertatea daca vad lacrimi in ochii vecinului de scaun de autobuz. E mult mai amuzant sa te uiti la fata de la pagina 5 sau sa te gandesti de ce sunt zgariati pantofii in varf. Poate ca v-ati impiedicat de ceva sau de cineva. Oricum pentru voi nu conteaza. Gigi boxeaza.
Nu sunt facuta pentru lumea asta si pace. Am incredere prea usor in oameni, ii ridic pana la cer si atunci cand cad nu gasesc puterea sa ii iert. Voi cum faceti?
Mie mi-e frica. Si imi vine sa urlu si sa fug undeva departe, deprte, unde e mult soare si si mai mult nisip si si mai multa mare. Si sa imbatranesc acolo, cultivand legume pe care sa le vand in cea mai mica piata din lume cu cei mai buni si mai frumosi clienti din univers. Nu am cum sa fac asta. Oamenii au asteptari de la mine. Asteptari diferite de ale mele. Dar avand in vedere ca oamenii la care ma refer sunt printre acei aproximativ 10 care ma iubesc cu adevarat, asa cum inteleg eu iubirea, asteptarile lor sunt mai importante decat ale mele. Eu nu mai vreau nimic de la viata. Ei vor sa fiu 'implinita'. They win.
Cu o ultima urma de forta o sa fac asa cum vor ei, pentru ei si pentru mine un pic. Am facut destul ca mine si n-a fost tocmai bine. Atunci cand raiul se transforma peste noapte in iad si cel mai catolic dintre catolici devine ateu.
Sunt bine.
Mai doare din cand in cand, dar mai putin. Din fericire de data asta a lovit peste rani mai vechi cu leacuri cunoscute. Dar ustura al dracului de tare.
Dar na. Sanatosi sa fim ca boala vine. Ma duc sa imi masturbez pofta de viata cu bucurii artificiale. Ne vedem acolo?

Revolutie?

2009-04-07T07:31:00.000-07:00

Mi-am facut o cafea inainte sa scriu articolul asta. Sa imi incalzeasca sangele care s-a racit dupa ce am aflat ce se intampla in Moldova. Blog-ul meu nu este unul politic. Nu fac politica pentru ca nu vreau si nu stiu. Imi exprim niste idei si fie ca sunt bune, fie ca nu, sunt ale mele si am curajul sa scriu aici si bunul simt sa imi pese. Am citit o fraza intr-un articol recent despre "revolutia" de la Chisinau : "Potrivit manifestanţilor, o tânără ar fi fost ucisă de forţele de ordine. Autorităţile infirmă orice informaţie despre eventuale victime sau arestări." - sursa: evz.ro.
Si stau acum si ma intreb: cum se poate sa faci un razboi pentru ca presupui ca o anumita tara detine arme de distrugere in masa si sa stai calm sa vezi cum in Moldova, in Ghaza sau oriunde altundeva in lume, oamenii mor pentru ca lupta pentru libertatea, drepturile si visurile lor? Cum?
Alta stire, de pe acelasi site preluata spune ca: "Reţelele de telefonie mobilă şi site-urile din Republica Moldova nu mai funcţionează." De ce nu se ingrijoreaza nimeni? Chiar nu se poate face nimic? Trebuie sa stam cu mainile incrucisate si sa ne uitam cu un castron de popcorn in fata la ce se intampla? Cata ipocrizie! Mi-e greata de lumea asta si mi-e greata ca ne-am lasat condusi de niste ordinari fara suflet!

Ce vrei sa te faci cand te faci mare?

2009-03-29T07:37:00.000-07:00

Ma enerveaza intrebarea asta. Cand eram mica, imi placea. Atunci aveam timp sa visez. Atunci aveam incredere sa visez. Eram determinata sa ma fac baiat sau BMW sau un combo de man-car (ca in transformers asa).
Nu am fost tocmai fetita care intra in tipare: nu am vrut sa ma fac nici "doctorita", nici "balerina", nici "printesa", si nici nu am visat la feti frumosi din lacrima. Nu am avut niciodata un plan de actiune in ceea ce priveste casatoria, nu vreau nici acum, nu imi trebuie, multumesc.
Dupa circa 2 ani de munca corporatista si de team building-uri, sedinte, NTS-uri picate, AHT-uri ridicate, barfe, mancatorii, agitatie, 133, transpiratie, aer conditionat, casti, si ţâr-uri infinite de telefon, dupa astea toate, acum fac o pauza. Si stau si ma gandesc: nu imi place nici sa stau dar nu vreau nici sa ma intorc inapoi la agitatie! Nu vreau sa ma fac nimic acum ca sunt mare. Nu vreau sa fiu o furnicuta harnica a unui mare concern care contribuie la "incoronarea" nenorocitului astuia de sistem capitalist. Nu vreau sa fac ceva doar pentru bani, fara pasiune, fara zambete si fara multumiri sufletesti. Incet, incet, ajungem toti curve ale sistemului. Pentru multi dintre voi, e usor: gasiti ceva ce va place sa faceti si va "prostituati" in acel domeniu. Eu nu am gasit inca trotuarul meu. Nu am talente deosebite, nu am pasiuni extraordinare, nu am sclipiri de geniu. Si totusi, vreau si eu particica mea de orgie profesionala!
Cum sa facem noi sa scapam lumea asta de clisee, de calificari si calificative, de mizeria pe care o lasa in suflet un job pe care il urasti, dar pe care il pastrezi si strangi din dinti, ca de, e criza financiara. Pana si micii antrepenori au ajuns curve ale sistemului. Ce e drept, cuvre de lux. Si ceea ce ma enerveaza si mai tare e ca nu avem o alternativa. Eu nu sunt destul de desteapta incat sa propun una.
Am trait in comunism. In Romania, toata lumea se sperie cand aude de comunism. Dupa mine, comunismul e un sistem ca oricare altul, perfect ca ideologie, insa utopic. Comunismul a cazut. Nu merge. Nu se poate. Oamenii sunt diferiti prin natura lor, si un grup isi creeaza singur lider-ul. Deci pica.
De cand cu criza asta financiara, toata lumea a vazut ca nenorocirea asta de capitalism, pe care noi am sarit cu totii dupa revolutie, nu e decat o constructie de carton, care se prabuseste la primul cutremur. Unde sunt expertii cu MBA-uri si PHD-uri acum? Ce fac ei cu "bagajul de cunostiinte acumulate in scoala"? De ce nu ne propun alt sistem, de ce nu avem solutii? Oare pentru ca daca sistemul e o piramida de carton, aia din varf, atunci cand cad, cad pe moale si se ridica?
Eu ce cacat ma fac, acum ca sunt mare?

Tarani...

2009-03-04T08:11:00.000-08:00

Nu imi vine sa cred!
Stiti voi mentalitatea aia idioata, cum ca strainii o duc bine? Si daca esti roman plecat in strainatate trebuie neaparat sa o duci mai bine ca tot neamul, ca altfel te faci de rusine. Comunisti imputiti! De fapt, gresec cand zic comunisti. Ar trebui sa zic: jegosenii de oameni care au trait atat de mult in comunism incat vor supradoze de capitalism!
De ce sunt asa pornita? Pai cum cacat sa nu fiu? Azi ma trezesc ca ma apeleaza pe mess o cvasi-cunostiinta care ma intreaba daca nu pot sa il imprumut si pe el cu 3000 de euro pana in mai, ca stie ca stau in Franta si o duc bine. Nu am stiut daca sa il injur sau sa rad. Deci am tacut. A tacut si el. Dupa un minut de "liniste" pe YM l-am intrebat cum il cheama. Ca nu ii stiu decat porecla. Si ca nu l-am vazut decat de 2 ori in viata. Dupa care i-am explicat cat am putut eu de frumos (nu ma pun cu prostii, ca au mintea odihnita), ca am venit in Franta ca sa studiez, ca momentan nu am o sursa de venit si deci are mai mari sanse la prietenii (camatarii ar fi trebuit sa zic) din Romania. Si pentru ca am fost prea blanda am terminat explicandu-i ca romanii sunt prost vazuti in afara. Si ca m-am intrebat tot timpul de ce. Si ca azi mi-am dat seama: din cauza lui si a sutelor de mii care ii seamana.
Mi-a dat ignore dupa ce m-a injurat :)
The end
Later edit: Din cauza socului, nu am reactionat cum trebuia. Vorbind cu o prietena dupa toata povestea asta mi-am dat seama ca ar fi trebuit sa ii zic ca da, il imprumut, si sa ii cer adresa. Dupa care sa fac o comanda de 30 (as fi vrut sa zic 3000 dar nu cred ca m-ar fi luat nimeni in serios) de pizza pe adresa si pe numele lui. :)

Captain Planet

2009-01-28T09:40:00.000-08:00

** speaking of captain planet
(02:17:45) X: i watched that before cable
(02:17:54) X: nu ma uitam pe cn
(02:17:57) X: i hated it
(02:18:00) X: brrr  
(02:18:06) X: marked me for life  
(02:18:16) X: YOU KNOW HOW MUCH I HATED IT?
(02:18:27) X: i always wished that the baddies would win
(02:18:47) X: fucking hippies  

Deci da... Clar?

IN 123

2008-03-31T11:04:00.000-07:00

Discutie in autobuzul supra-aglomerat 123, intre o bunica si un nepot proaspat pescuit de la gradinita:

Nepotul : "Eu stiu acum cum se simt sardinele in cutie acolo la ele."
Bunica: "Alea nu se simt ca alea e moarte. Si multe."
Nepotul: "Daca ar simti asa s-ar simti sigur!"

Fie pentru ca eram eu mult prea rupa de somn si de realitate, fie pentru ca era funny si trist in acelasi timp , discutia mi s-a parut mai mult decat geniala. Ca sa facem o analiza pe text as putea spune ca am vazut linistea si resemnarea unui om aflat la finish line-ul vietii si optimismul unui pui care de-abia a facut frunzulite si descopera acum ce ii place/convine si ce nu. Poate intr-o zi ajunge primarul Bucurestiului si rezolva problema transportului in comun. Oricum , am zambit to drumul spre casa, fara sa ma mai deranjeze mirosul de urina al cersetorului din stanga mea :)

cum vine asta libertate? - Pentru Capacel

2008-03-05T06:22:00.000-08:00

Fara pretentii de mare filozoafa azi m-am simtit libera...
A fost un minut in care nu am avut nimic de facut pentru nimeni si am fost singura eu cum mine si alegerile pe care le-am facut in mod deliberat (deci FREE will).
A mai fost asa o data in Vama cand am inteles ca apa sarata poate fi si dulce daca straluceste pe o piele care te face sa tremuri. Si tot atunci am invatat ca daca tot trebuie sa ( intotdeauna trebuie sa , trebuie sa si iar sa) , hai ca atunci cand nu trebuie nimic sa ne bucuram and enjoy the moment.
Acum mai lipseste cafeaua cu elena dupa momentul edificator si micile adevaruri care duc la mari traditii.
Ne vedem in Iunie in Vama , Ele, cu tot cu noi sincere si libere :)

half God

2007-09-22T18:06:00.000-07:00

Gata. Stiu cum sa-mi rezolv problemele. O sa scriu o Biblie. Si o sa gasesc o gramada de prosti care sa creada in ea. Si o sa indrept tot raul care a fost facut de religiile manipulatoare. Si o sa fie bine. O sa invete incet incet oamenii ca suntem singuri. Fiecare in parte. Cool, ha?